Astăzi însă, experții afirmă că aurul devine un instrument strategic, influențat de geopolitică, de deciziile băncilor centrale și de rivalitățile monetare dintre marile puteri. Filip Horáček, Director de Vânzări la IBIS InGold, explică de ce prețul aurului nu reacționează întotdeauna așa cum s-ar aștepta investitorii și de ce tot mai mulți dintre aceștia revin către metalele prețioase.

Mulți investitori presupun că, atunci când tensiunile globale se intensifică, prețul aurului va crește automat. În realitate, potrivit lui Filip Horáček, această relație este mult mai complexă. Un întreg lanț de factori - de la prețul petrolului și nivelul ratelor dobânzilor până la puterea dolarului american - influențează prețul unei uncii de aur tranzacționate la Londra.

„Atunci când prețul petrolului crește, acesta alimentează inflația. Băncile centrale reacționează prin majorarea ratelor dobânzilor, iar investitorii își direcționează capitalul către obligațiuni. Acest proces consolidează dolarul american și exercită presiune asupra prețului aurului”, explică expertul.

Un dolar puternic este, într-adevăr, unul dintre cei mai importanți factori. Din punct de vedere istoric, aurul și dolarul american au avut tendința de a evolua în direcții opuse. „Atunci când dolarul se apreciază, aurul tinde să se deprecieze. Când dolarul slăbește, aurul are, de regulă, spațiu de creștere”, afirmă Horáček.

Situația este complicată și mai mult de comportamentul investitorilor în perioadele de criză majoră. În perioadele de incertitudine accentuată, unii investitori vând aur și pe termen scurt, de multe ori deoarece au nevoie de lichidități, doresc să își marcheze profiturile sau trebuie să acopere pierderi înregistrate pe alte piețe. De aceea, prețul aurului poate scădea temporar chiar și în perioade în care tensiunile geopolitice sunt în creștere.

„Pe piață nu acționează niciodată un singur factor. Este vorba despre o combinație de mecanisme care au o influență diferită în funcție de moment”, adaugă Horáček.

 

Aurul se transformă într-un instrument strategic

Potrivit expertului, se schimbă și rolul pe care aurul îl joacă în economia globală. Dacă în trecut aurul era considerat în principal o protecție împotriva inflației, în prezent băncile centrale îl achiziționează ca activ strategic.

„Aurul nu mai este doar un instrument de diversificare a portofoliului. El începe să funcționeze ca o monedă și ca un instrument geopolitic”, observă Horáček.

Cererea de aur este susținută în mod special de băncile centrale. Acestea și-au accelerat rapid achizițiile după anul 2022, iar analiștii consideră că este una dintre cele mai ample creșteri ale interesului pentru aur de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. Cauzele principale ale acestei tendințe sunt incertitudinea din economia globală și eforturile depuse de numeroase state pentru a-și reduce dependența de dolarul american.

„Guvernele și băncile centrale caută astăzi un activ capabil să își păstreze credibilitatea și valoarea, indiferent de schimbările politice sau monetare. Banii pot fi creați în cantități practic nelimitate, însă aurul rămâne un activ limitat prin natura sa”, subliniază Horáček.

Acesta este motivul pentru care numeroase instituții financiare de anvergură anticipează că importanța aurului va continua să crească în anii următori. În prognozele lor, JP Morgan și Bank of America estimează că aurul ar putea depăși pragul de 6 000 USD pe uncie în viitorul apropiat. Analiștii evidențiază achizițiile continue realizate de băncile centrale, nivelul tot mai ridicat al îndatorării guvernelor la nivel mondial și incertitudinea geopolitică, factori care susțin cererea de aur pe termen lung.

Cu toate acestea, Horáček consideră că aurul ar trebui privit în primul rând ca o componentă strategică a unui portofoliu pe termen lung, și nu ca o investiție speculativă pe termen scurt. „Recomandăm investițiile în aur pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, iar în mod ideal între zece și douăzeci de ani. Abia atunci își demonstrează pe deplin rolul de element de stabilitate în portofoliu.”

Psihologia investitorilor joacă un rol major în acest proces. „Atunci când prețul aurului crește, mulți investitori cumpără din teama de a nu pierde oportunitatea. În schimb, atunci când prețul scade, reacționează adesea prin panică și vând. Tocmai aici intervine avantajul investițiilor regulate: acestea elimină componenta emoțională din procesul decizional și permit construirea treptată a unei poziții, fără a încerca anticiparea fluctuațiilor pieței pe termen scurt.”

Astăzi, există soluții care permit investiții regulate în aur, inclusiv cu sume mai mici, fără a fi necesar un capital semnificativ investit dintr-o singură tranșă. Astfel, aurul poate reprezenta un pilon de stabilitate pe termen lung în cadrul unui portofoliu modern de investiții.

 

https://sita.sk/kedy-ma-zlato-tendenciu-rast-a-kedy-jeho-cena-klesa-vysvetluje-expert-na-drahe-kovy/