Pe fondul creșterii prețului petrolului și energiei determinată de conflictul din Iran, aurul a înregistrat o scădere de aproximativ 27% față de maximele anterioare. Prin majorarea ratelor dobânzilor, băncile centrale au crescut, de asemenea, atractivitatea obligațiunilor americane și au consolidat dolarul american, în detrimentul aurului.

Corecții de acest gen s-au mai întâmplat. Aurul a înregistrat o scădere de aproximativ 28% în 1973 și de circa 25% în 2006, însă niciunul dintre aceste episoade nu a reprezentat o schimbare a tendinței pe termen lung. În fiecare dintre aceste cazuri, piața traversa o perioadă de consolidare după creșteri anterioare, marcând o pauză în urma unui avans puternic.

În contextul acestei perspective pe termen lung, potențialul viitor al aurului rămâne o întrebare deschisă. Corecțiile care urmează unor creșteri puternice reprezintă o parte firească a ciclului de piață, însă potențialul aurului este departe de a fi epuizat, lăsând loc unor oportunități pe care investitorii nu ar trebui să le ignore. Ratele mai ridicate ale dobânzilor pot încetini activitatea economică în anumite etape, după care politica monetară poate fi relaxată. Un astfel de context tinde, în general, să fie favorabil aurului.

Cererea de aur este susținută și de alți factori, precum inflația persistentă și schimbarea treptată a percepției asupra unor active financiare tradiționale. Atât investitorii privați, cât și băncile centrale au recunoscut acest lucru, iar achizițiile lor continue confirmă rolul strategic al aurului în rezerve, exercitând totodată o presiune suplimentară de creștere asupra prețului său.

Istoria arată că aurul și-a păstrat valoarea mai bine decât majoritatea activelor. Deși puterea de cumpărare tinde să se erodeze în timp, aurul a continuat să își păstreze valoarea de-a lungul deceniilor.

Pe termen lung, prețul aurului poate evolua în cicluri, însă, în cele din urmă, reflectă creșterea cererii și oferta limitată.

 

O resursă rară

Această ofertă limitată este un factor cheie. Exploatarea aurului nu a crescut semnificativ în ultimii ani, iar noi zăcăminte sunt descoperite tot mai rar. Spre deosebire de monedele fiduciare, aurul nu poate fi introdus în circulație prin simpla decizie a unei autorități centrale. Acest lucru îi consolidează atractivitatea pe termen lung ca instrument de diversificare a portofoliului.

Deși aurul a atins niveluri record în acest an, numeroase instituții continuă să estimeze o creștere suplimentară a prețului său. JP Morgan Chase estimează că aurul ar putea ajunge la aproximativ 6 300 USD până la sfârșitul anului 2026, în timp ce Bank of America indică un nivel de aproximativ 6 000 USD, BNP Paribas estimează 6 250 USD, iar Wells Fargo anticipează un interval cuprins între 6 100 și 6 300 USD.

 

Nu este nevoie să cumpărați lingouri de aur pentru a investi în aur

Din perspectiva unui investitor, întrebarea nu este doar dacă să investească, ci și cum să intre pe piață. Astăzi, există opțiuni precum soluțiile moderne oferite de IBIS InGold, care permit investiții în aur în mod gradual, fără a fi necesar un capital semnificativ încă de la început. Investițiile regulate pot reprezenta o componentă pe termen lung a portofoliului și o bază stabilă pentru viitor.

 

https://www.tyzden.sk/promotion/134489/vyuzite-moment-ked-trh-ponuka-priestor-pre-rast-zlata/