Din 2001, Croația nu avea rezerve de aur înregistrate. La sfârșitul anului trecut, însă, totul s-a schimbat atunci când banca centrală a cumpărat aproape două tone din acest metal prețios. „Banca Națională a Croației se alătură băncilor din Europa de Est care au apelat la acest metal prețios în 2022”, a postat pe Twitter Krishan Gopaul, analist al Consiliului Mondial al Aurului (World Gold Council), comentând achiziția.

Ceea ce face ca achiziția să fie deosebit de interesantă este faptul că Croația a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2023, Banca Națională a Croației implicându-se prin urmare în gestionarea rezervelor valutare ale BCE. Cu toate acestea, la aderarea la sistemul euro, băncile naționale sunt obligate să transfere o parte din rezervele lor valutare în rezervele internaționale ale BCE. Cota de participare a băncii croate a fost de 639,9 milioane EUR, din care 85% s-a plătit în dolari americani (580,1 milioane USD), iar 15% s-a plătit în aur (aproximativ 56.256 uncii).

Banca Centrală Europeană deține în prezent 506,5 tone, ceea ce reprezintă mai puțin de o șesime din rezervele Germaniei, dar de treizeci și trei de ori mai mult decât cele din Republica Cehă. Croația a demonstrat că și o bancă centrală relativ tânără poate contribui la stabilitatea monedei euro cu dolarii și aurul său. Acesta rămâne un vehicul important pentru rezervele valutare și contribuie la stabilitatea monedei euro.