În 2023, băncile centrale și‑au completat rezervele cu 1.037 de tone de aur, a doua cea mai mare rundă anuală de achiziții din istorie. Cea mai mare a avut loc în 2022. Iar băncile sunt neclintite în ceea ce privește hotărârea lor de a continua să cumpere, chiar și în fața creșterii prețurilor aurului.

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, cererea de aur a băncilor centrale a ajuns la 183 de tone în al doilea trimestru al acestui an, o creștere de 6% față de anul precedent. Pe parcursul primei jumătăți a anului, băncile centrale au cumpărat 483 de tone, cu 5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. Astfel, s‑a stabilit un nou record pentru volumul de aur cumpărat de băncile centrale în prima jumătate a unui an.

 

 

Cine a cumpărat cel mai mult?

Cel mai mare cumpărător a fost Banca Națională a Poloniei (NBP), care și‑a completat rezervele cu 14,3 tone în iulie, cea mai mare creștere lunară a rezervelor sale de aur din noiembrie 2023. Polonia a fost foarte activă în achizițiile sale, cumpărând un total de 33 de tone de aur în ultimele patru luni. Președintele NBP, Adam Glapiński, spune că banca centrală intenționează să se asigure că metalul reprezintă 20% din rezervele totale ale țării. În prezent, acesta se situează la 14,8%, respectiv, 392 de tone.

Banca Centrală a Uzbekistanului s‑a orientat, de asemenea, către aur, cumpărând 10 tone de aur în luna iulie. În aceeași lună, rezervele Indiei au crescut cu 5,4 tone și este cu siguranță demn de remarcat faptul că această țară asiatică și‑a completat în mod constant rezervele de aur în fiecare lună din acest an. Iordania a cumpărat 4,3 tone, Turcia încă 3,8 tone, iar Qatar și‑a majorat rezervele de aur cu 2,3 tone.

Banca Națională a Cehiei a cumpărat 1,6 tone, majorând rezervele sale totale de aur până la 43 de tone. Timp de 17 luni consecutive, aceasta și‑a completat constant rezervele, cumpărând 31,2 tone în acest interval.

 

De ce cumpără băncile centrale aur?

Băncile centrale consideră aurul un activ de rezervă foarte valoros. În sondajul Consiliului Mondial al Aurului din acest an, 81% dintre băncile centrale au declarat că se așteaptă la o nouă creștere a rezervelor mondiale de aur. În plus, 29% dintre respondenți au declarat că banca lor centrală intenționează să își majoreze rezervele de aur în următoarele douăsprezece luni, cel mai ridicat nivel din istoria sondajului (din 2018).

Deciziile luate de către băncile centrale cu privire la modul de gestionare a rezervelor proprii continuă să fie influențată de tendințele actuale și viitoare ale ratelor dobânzilor. Majoritatea băncilor din diverse economii dezvoltate din întreaga lume consideră că acesta reprezintă un factor important. Pe de altă parte, este mai probabil ca economiile în curs de dezvoltare să ia în considerare „preocupările inflaționiste” în strategia lor. Situația geopolitică precară asociată conflictelor curente din Ucraina și Fâșia Gaza și tensiunile crescute dintre SUA și China reprezintă un al treilea factor.

 

 

Cu toate acestea, deciziile de a cumpăra aur și de a‑l păstra într‑un portofoliu nu sunt influențate doar de condițiile economice. Proprietățile intrinseci ale acestui metal prețios joacă, de asemenea, un rol în procesul decizional.

Majoritatea băncilor sunt de acord că aurul este important pentru ele ca activ de valoare pe termen lung pentru rezervele lor și, de asemenea, consideră că performanța aurului în perioadele de criză și eficiența sa în diversificarea portofoliului sunt semnificative.

Ca fapt interesant, rolul aurului ca rezervă de valoare pe termen lung a fost anul trecut o problemă cheie doar pentru 27% dintre băncile din economiile dezvoltate, însă anul acesta este perceput ca fiind important de 83% dintre acestea.

Alte caracteristici pe care băncile le consideră importante includ riscul scăzut, rolul istoric al aurului și lichiditatea ridicată a aurului.

Cel mai recent sondaj al Consiliului Mondial al Aurului arată că băncile centrale rămân interesate de aur. Indiferent dacă atenția lor este atrasă de tensiunile geopolitice sau de factorii macroeconomici precum inflația și ratele dobânzilor, este clar că băncile se confruntă cu tendințe și evenimente care pot reprezenta un risc de instabilitate financiară pentru întreaga economie. Aurul servește drept garanție și protector pe termen lung al rezervelor lor. Acesta este și motivul pentru care cererea de aur a băncilor centrale va rămâne probabil solidă.